Societate

Societate

Societatea umană, prin multitudinea aspectelor care o definesc, modelează puternic atât peisajul în ansamblu cât şi habitatele speciilor.

Pentru a putea conserva peisajul cultural tradiţional, precum şi componentele naturale valoroase, este necesară atingerea unui echilibru între practicile tradiţionale, în armonie cu natura, care au creat în timp peisajul unic şi bogata biodiversitate a Transilvaniei, şi calitatea vieţii localnicilor.

Suntem preocupaţi în mod deosebit de conservarea practicilor agricole tradiţionale, a modurilor de folosinţă ale terenurilor, a modelului actual de organizare a satelor şi a întregului peisaj. Chiar şi în perioada actuală, terenurile agricole sunt lucrate în cea mai mare parte manual şi ne-intensiv, fiind folosite plugurile vechi şi tracţiunea animală. Fertilizanţii chimici sunt folosiţi în mică măsură, fiind utilizat mai ales gunoiul de grajd produs de cornutele mari. Terenurile agricole sunt dispuse în petece, în apropierea satelor şi în special pe cursul inferior al văilor, acolo unde albia majoră se lărgeşte. Amplasarea satelor în peisaj şi modul de organizare al acestora au fost concepute la origine în scopul apărării strategice. Astfel, satele sunt situate în principal pe cursul mijlociu şi superior al văilor, departe de culoarul principal al Târnavei Mari, pe unde treceau popoarele migratoare şi trupele armate. Satele sunt organizate riguros, casele fiind lipite una de alta şi având porţi înalte. În partea din spate a caselor, după şurile care închid curţile şi care formează la rândul lor un adevărat paravan,  se găsesc grădinile şi livezile.

Problemele actuale ale oamenilor, gradul lor de bunăstare şi de educaţie, determinădeciziile acestora în ceea ce priveşte modul de folosinţă a terenurilor aflate în proprietate, modul de folosinţă a gospodăriei particulare şi relaţia cu natura înconjurătoare, ceea ce în timp se reflectă în imaginea şi structura peisajului, precum şi în heterogenitatea şi calitatea habitatelor. Înţelegerea nevoilor oamenilor, găsirea de soluţii la problemele lor, precum şi educarea, conştientizarea şi implicarea acestora, sunt esenţiale pentru a putea conserva practicile tradiţionale şi peisajul natural-cultural tradiţional.